Friday, January 2, 2015

Banca de Economii, Unibank, Banca Sociala - cine sunt auditorii?

Pe 30 decembrie, in forfota sarbatorilor, BNM a introdus administratia speciala si la Unibank. Decizia, oarecum asteptata, a incheiat sirul logic, dupa actiuni similare in cazul BEM si Banca Sociala. Gaura in capitalul acestor banci este estimata la 9-15miliarde de lei, sau echivalentul a ~13% din PIB. Sau pana la 58% din veniturile bugetului 2014.

Situatia e mult prea grava pentru a ma aventura in speculatii despre cum o frauda de asa proportii a fost posibila in lumina zilei. Este evident ca insuficienta de capital e rezultatul unui sir de tranzactii suspecte cu persoane afiliate. Mecanica insa este una mult prea complexa pentru a o putea descrie cu siguranta. Ma voi opri deci la un aspect care este la suprafata si mi se pare mult ignorat: cine este auditorul care a semnat rapoartele financiare ale acestor banci pentru anii precedenti? Desi majoritatea faradelegilor la BEM s-a produs aparent in 2014, banca a ajuns in criza de lichiditate mult mai devreme, in timp ce pana in 2013 aceasta a obtinut avize ale auditorilor per total favorabile.


Toate trei banci au un auditor comun: Grant Thornton. Lucrurile par cu adevarat interesante. In primul rand, am fost oarecum surprins sa vad cat de prolifica a fost activitatea acestui auditor in ultimii ani in Moldova. Fideli sloganului companiei – An instinct for growth © – cei de la Grant Thornton si-au crescut cota bancilor auditate din Moldova de la 0% in 2009, la 43% in 2013. Aceasta dominatie este oarecum contra-intuitiva. Piata auditului este traditional foarte conservativa, dominata de companiile Big-4 – PWC, Deloitte, EY si KPMG. 99% din companiile FTSE 100 sau Fortune 100 sunt auditate de una din Big-4. Multe fonduri de investitii au reguli stricte ce tin de obligativitatea executarii auditului de una din Big-4 pentru companiile din portfolio. De fapt, toate bancile cu capital vestic de la noi, continua sa fie auditate de una din ele (MAIB – PWC, Mobias, Victoria – Deloitte, ProCredit, Exim - KPMG, FincComBank, BCR – EY).

E si normal – auditul nu este un produs ca oricare altul. Rolul auditorului este de a confirma ca rapoartele financiare sunt corecte, conform principiilor IFRS si/sau standardelor nationale. Asta exact pentru a preveni cauze de frauda, in care interesele actionarilor (in cazul BEM – statul) ar fi afectate. Responsabilitatea este una foarte mare: cazul fraudei de la Enron a dus la disparitia Arthur Andersen, candva cel mai mare auditor. Cazuri similare la Parmalat sau Ahold, au dus la amenzi de sute de milioane pentru Deloitte.

Nu am nimic cu Grant Thornton, care e si ea o firma reputabila, clasandu-se apparent pe locul 6 global, desi la o distanta foarte mare de cei patru granzi. Un argument in favoarea Grant Thornton ar putea fi ca serviciile acesteia au costat clientii mai putin, deci schimbarea ar putut fi una motivata financiar. Dar vedem in raportul annual ca BEM a cheltuit pentru servicii de consultanta si audit 735,000 MDL in 2010 (KMPG), suma crescand la 1,259,000 MDL in 2011 (cand s-a produs schimbarea catre Grant Thornton). Inevitabil, intrebarea pe care mi-o pun este daca switch-ul la Grant Thornton a fost motivat de alte considerente? De exeplu ca acestia ar putea fi mai ‘comozi’ ca auditori?

Evident, auditorii au indicat anumite rezerve in opinia lor de audit, dar acestea par incomparabil de timide fata de magnitudinea operatiunilor care ar trebui sa starneasca cel putin curiozitate, daca nu dubii. De exemplu, Unibank indica in raportul anual pentru 2013 o crestere a activelor de 2.6 ori si a portofoliului de credite de 5 (!) ori - o anomalie intr-o piata care a crescut mult mai putin.

Invit oamenii cu cunoastere de cauza sa se expuna in comentarii, fie si anonim. Ce se intampla pana la urma la Unibank, Banca Sociala si BEM? Cum se explica faptul ca toate acestea sunt auditate de un singur auditor? Cum se explica ascensiunea Grant Thornton in Moldova? Deasemenea, sunt deschis sa includ aici orice reactie din partea Grant Thornton. Compania mama, care isi trage radacinile din 1924 si si-a construit reputatia timp de 90 de ani, are ce pierde. Probabil sunt mai cointeresati decat oricine sa elucideze orice neintelegeri ce tin de fransizorii sai din Moldova. Mai ales cand costul acestor neintelegeri s-ar putea ridica la 58% din bugetul Moldovei.

UPDATE, 9 ianuarie 2014: Postarea mea despre auditurile de la BEM / Unibank / Sociala a starnit aparent multa valva, nu in ultimul rand pentru ca a fost preluata masiv de presa (din pacate, fara permisiuni, si deseori ciopartita intr-un fel in care ar putea denatura mesajul). Scriam ca sunt deschis sa aflu opinia auditorilor de la Grant Thornton la acest subiect. Am reusit sa o fac in urma unei intalniri de informare cu reprezentatul firmei, pentru a varsa mai multa lumina asupra unor aspecte mai complexe ce tin de acest caz.

Sunt multe de spus si de clarificat, dar nu toate explicațiile sunt pentru o postare publica din punct de vedere al materiei complexe si destul de tehnice. Prea multe detalii ar putea fi interpretate gresit si ar putea prejudicia atat pozitia mea cat si a celor de la GT. Nu in ultimul rand cu ajutorul mass-media și a altora care sunt în căutarea alternativei de a transfera responsabilitatea lor. Din pacate, increderea in institutiile relevante din Moldova are o baza prea ingusta pentru a putea conta la o reactie adecvata din partea lor. Grant Thornton Moldova, la randul lor, sunt constransi de reputatia si regulamentele specifice unei companii de audit internationale, ceea ce lasa loc pentru optimism.
Lucrul de teren pentru auditorile pentru 2014 incepe cat de curand.Voi urmari avizurile viitoare ale GT cu interes sporit, precum și rezultatele altor investigații în curs de efectuare de BNM sau alti experți străini.

4 comments:

  1. Buna analiza. Următorul pas ar fi identificarea auditorilor (persoane) care lucrează la compania data si au auditat bancile. Plus istoria lor.

    ReplyDelete
  2. Ce se intampla pana la urma la Unibank, Banca Sociala si BEM?

    S-a întâmplat deja. Un tun de proporții pus la cale de către finanțatorii partidelor politice de la guvernare care au favorizat preluarea controlului asupra acestor bănci de către personaje obscure (public fiind doar Ilan Shor) reprezentând diverși ingineri financiari ruși. Chiar cineva credea că acest tânăr cumpăra bănci în stânga și în dreapta în alt scop? Finanțatorii reali ai acestor achiziții au scos profituri mult mai mari decât cele câteva zeci de milioane de dolari investite în această schema. Le doare strict în cot de soarta acestor instituții financiare: Unibank și Banca Socială au fost preluate pe bani mărunți, iar Banca de Economii... ea oricum va fi salvată, ca și în anii 90 după o preluare similară.

    Cum se explica faptul ca toate acestea sunt auditate de un singur auditor? Cum se explica ascensiunea Grant Thornton in Moldova?

    Aici e simplu. Nu numai pentru faptul că băncile care au selectat-o nu au finanțări directe care ar impune auditarea de către o companie din Big Four, ci doar din simplu motiv că din momentul acestor preluări suspecte oficiile companiilor date, invocând diverse motive, refuzau încheierea unui nou contract — în majoritatea cazurilor — pe fundalul unor opinii speciale la limita dezastrului din raportul precedent.
    Grant Thornton își face bine treaba — ei în nici un caz nu evită să-și expună cele mai dure opinii, doar, spre deosebire de colegii lor, o fac numai având argumente obiective și bine documentate. Deci, “ascensiunea” lor se explica la fel de simplu — ei doar au cules de pe piață băncile fără nevoi speciale și/sau alte opțiuni.

    ReplyDelete
  3. http://www.publika.md/care-este-compania-care-va-ancheta-tranzactiile-dubioase-de-la-trei-banci-moldovenesti_2222601.html

    ReplyDelete
  4. Cât ți-o bașlit GT pentru că iai lăudat în update? Numa nu bate capu, da? )))

    ReplyDelete